Japonia - mister, cultura, civilizatie la superlativ Andreea Muscalagiu

Dupa ce am reusit sa ajung in Tara Soarelui Rasare, o destinatie la care visam, am inceput sa leg realitatea perceputa de tot ceea ce insemnase pana atunci, o documentare pe care am dorit-o a fi cat mai amanuntita.

Socul contactului cu o civilizatie care si-a mentinut rigoarea dar si-a dezvaluit si latura permisiva a intelegerii modernului a fost depasit de avalansa imaginilor cu o bogatie si culoare de vis, contrastul dintre metropole cu arhitectura futurista si istoricul incantator, furnicarul populatiei citadine preocupate permanent si jovialitatea locuitorilor de tara, totul avand capacitatea de a te rataci de cotidianul trairilor europene.

In esenta, o alta lume care avea sa ma incante si pentru a intra cat mai pregatita in cunoastera acesteia, am silit temeinic la documentarea despre care am amintit, conditie care nu trebuie omisa de nici un calator in patria shogunilor. Relatia cu japonezii si tara lor presupune acordarea unui respect minimal care lasa deschisa poarta spre suflet. Si doar apreciind obiceiuri, care pentru ei sunt sacre, iti poti ingadui o relatie placuta in contactul cu o civilizatie ce are standarde de exceptie.

Am inceput periplu spre „Nihon”(originea soarelui) - tara celor 6.852 de insule – cu plecarea din Bucuresti, escala in Doha si aterizare pe aeroportul Narita din Tokyo, unzbor placut cu ajutorul companiei Qatar Airways. Capitala Japoniei ni s-a dezvaluit incepand cu dimineata zilei urmatoare, bineinteles dupa primul contact cu gastronomia locala. Pentru a avea o imagine cat de cat a ceea ce urma sa vizitam am mers in districtul Shibuya, cea mai aglomerata intersectie din lume. Am vizitat Tokyo Tower ale carei platforme de observare permit o imagine de ansamblu asupra orasului, de la 333m inaltime. Dupa multitudinea de imagini privite de sus ne-am relaxat asistand la «ceremonia ceaiului» prezentata de o localnica in gradina sanctuarului sintoist Meiji Jinja dedicat imparatului Meiji, cel care a marcat inceputul perioadei moderne pentru Japonia. 

Dupa un pranz cu specialitati – sushi, ramen, takoyaki si okonomiyaki - ne-am deplasat in districtul Asakusa, unde se afla Senso-ji, cel mai vechi templu budist din Tokyo caracteristic perioadei Edo (vechiul Tokyo), alaturi de mai multe temple mici inconjurate de chioscuri cu suveniruri traditionale, intr-un areal denumit Nakamize Shoping Arcade, atractie deosebita pentru turisti. Am plecat intr-o croaziera pe Raul Sumida, unde am admirat Tokyo Sky Tree, una dintre cele mai inalte structure ale lumii, de peste 600 de metri, ne-am oprit in Piata Palatului Imperial de unde Podul Nijubashi deschide drumul catre Palatul Imperial si Gradina Nationala care, exceptand zilele cand imparatul iese la plimbare, este deschisa vizitatorilor.

Dupa o noapte de recapitulare a noutatilor am plecat din Tokyo spre orasul de poveste Nikko, locul unde se afla mausoleul Shogunului Tokugawa, cel mai respectat si frumos decorat sanctuar al Japoniei, monument aflat pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Lacul Chuzenji-ko si Cascadele Kegon-no-taki au incheiat o zi extraordinara.

Ajunsa inapoi in Tokyo am avut timp pentru o zi sa explorez alte zone interesante si sa privesc mai atent deprinderile locuitorilor capitalei japoneze. M-am plimbat prin Harajuku, un loc iubit de turisti, dar si de localnicii amatori de chilipiruri. Nu puteam sa nu-mi petrec ore bune pe Strada Ginza, inclusa in lantul celor mai scumpe strazi din lume datorita preturile fabuloase platite de firme ca Gucci, Prada, Hermes, Dior, Chanel etc. pentru locatiile magazinelor. M-am desprins de aglomeratie vizitand Odaiba un mic orasel situat pe o insula artificiala, unde am admirat cladiri deosebite printre care si o replica a Statuii Libertatii. Mi-au placut oamenii care desi grabiti, nu ezitau sa reactioneze imediat la o rugaminte. Si asta in conditiile in care limba engleza nu este la indemana multora. 

Transferul in Kyoto a fost efectuat cu bullet train in aceleasi conditii de confort ca si cele oferite de un avion, bagajele fiind transportate direct la receptia hotelului in care ne-am cazat. In aceeasi zi, am avut timp sa vizitam un celebru templu budist Kinkaku-ji – Pavilionul de aur  - sit istoric situat intr-un parc de o frumusete rara.
La fel de maret a fost si Templul Kiyomizu-Dera, parte a monumentelor istorice din Kyoto. 
Impresionant, Castelul Nijo-jo aflat in Patrimoniul Universal UNESCO, vrajeste privirea prin arhitectura fortificatiilor si ale celor doua palate cu «autoritate imperiala» construite de shogunul Tokugawa Ieyasu.

Si pentru ca lista monumentelor istorice este mare, am ales sa vizitam si Sanjusangen-Nu edificat in 1266, templu budist cu cea mai lunga constructie de lemn din lume si cu 1001 statui. Cartier Gion povesteste de celebrul festival Gion-Matsuri, unul dintre cele mai renumite din Japonia. Este un cartier comercial deosebit, cu case istorice la fiecare pas, mici magazine in care poti admira bijuterii de valoare, o multime de domnisoare in port traditonal care iti incanta privirea, in general o atmosfera de exceptie.

Seara, am asistat la o diversitate de activitati japoneze prezentate pe scena unui mic teatru. Acestea au inclus tehnica ikebana, ceremonia ceaiului, reprezentatie cu papusi kabuki, dans autohton si cantece sprecifice.

Pentru ca cele vazute sa ramana in amintire, dar si pentru noi imagini ale unui oras superb, am pornit cu bicicleta intr-o lunga plimbare, acest mijloc de transport fiind unul foarte util.

Visul Kyoto s-a sfarsit si a urmat transferul spre Osaka, final de linie in extraordinara noastra calatorie de la capatul Asiei. Fosta capitala imperiala si citadela importanta in care s-a nascut si afirmat shogunatul, te uimeste prin demonstratia prezentului futurist implementat pe fundalul ancestral al unei civilizatii care covarseste efortul de a fi inteleasa doar de la primele contacte. 

Tot ceea ce am vizitat copleseste prin inedit, trimite spre visare la modul placut al imaginatiei si multumeste spiritul pentru recreatia de magnificenta. Si nu te mai miri ca Japonia exista in mentalul colectiv asociata cu gingasia florilor de cires.