Amazing Java & Bali Islands Simona

Inainte de plecare, am citit ca Jakarta este un oras dinamic si in primul rand aglomerat, insa nu m-am gandit niciodata ca voi petrece ore intregi numai in trafic: de exemplu, de la aeroport pana la hotel (o distanta de aproximativ 20 de kilometri) am facut doua ore. Ceea ce frapeaza un turist, in special european, este in primul rand „lupta bara la bara” din trafic si incercarea esuata de a ajunge la timp in orice parte din oras. 

Mai ciudat este faptul ca localnicii sunt foarte rabdatori, iar traficul infernal pare a fi ceva normal pentru ei (de fapt chiar este). Indonezia este a patra tara ca numar de locuitori din lume, dupa China, India si Statele Unite ale Americii. Jakarta este capitala tarii si are aproximativ 12 milioane de locuitori. In ciuda acestui lucru, la sosire in tara lucrurile sunt foarte bine puse la punct: inainte de preluarea bagajelor ai la dispozitie ghiseul pentru plata taxei de viza si, bineinteles, vama. La iesirea din aeroport, nu poti sa nu remarci ghizii care-si asteapta nerabdatori clientii. 

Fiecare pasager incepe a-si cauta placuta pe care ii este scris numele. Dupa intalnirea cu ghidul meu, am plecat spre hotel. Dupa aproximativ doua ore prin jungla orasului, am ajuns la destinatie. De la inceput am fost fascinata de puzderia de oameni care incerca sa se strecoare prin trafic, de mamele cu doi sau trei copii pe acelasi moto-scuter si de agitatia din trafic. 

Jakarta este un oras al contrastelor: de la cladiri inalte, adevarate capodopere arhitecturale, la cladiri vechi si darapanate, aici le poti vedea pe toate. In turul de jumatate de zi in oras, am putut vizita: Muzeul de Istorie, situat in partea istorica a orasului (in apropiere este piata centrala, locul unde a fost prima data construit orasul sub numele de Batavia), Muzeul de Papusi, Monumentul National sau „Monas” –construit in memoria eroilor care au luptat impotriva dominatiei olandeze. Varful monumentului este construit sub forma de flacara si simbolizeaza puterea poporului de a trece peste incercarile grele si, implicit, faptul ca spiritul indonezienilor ramane vesnic tanar. 

Gara este un alt punct de atractie pentru turist: construita in timpul ocupatiei olandeze, a luat numele zonei unde este amplasata: Jakarta Kota Station sau BEOS (Bataviasche Ooster Spoorweg Maatschapij - East Batavia Train Enterprise). Cel mai interesant moment din turul de oras a fost cand ghidul meu m-a intrebat daca vreau sa am parte de o adevarata experienta in Jakarta. La inceput, am fost contrariata, insa ulterior am inteles ce a vrut sa spuna: am incercat sa traversam drumul prin multitudinea de masini Toyota si moto-scutere. A doua aventura a fost drumul din Jakarta in Bandung, un drum de aproximativ 150 de kilometri strabatut in cel putin cinci ore. Partea buna e ca poti admira peisaje pitoresti si plantatii intinse de ceai. Am ajuns in Bandung in weekend si orasul era plin de oameni veniti din imprejurimi la shopping. 

In Bandung, au existat multe ateliere ale caselor celebre de moda si in prezent se produc multe haine fake, insa de calitate buna. Din Bandung am pornit spre un obiectiv important din zona: craterul Tangkuban Perahu, un vulcan activ situat la 30 de kilometri de oras. Este singurul vulcan accesibil vizitatorului. La intoarcere, nu se putea sa nu oprim la apele termale Ciater, o ocazie de relaxare. 

Alta experienta care trebuie traita in Java este mersul cu trenul: eu am plecat din Bandung spre Jogjakarta cu acest mijloc de transport in comun. Trenurile sunt aproape identice cu ale noastre, singura diferenta ar fi ca ei nu au sine duble pe toate traseele, deci e posibil ca drumul sa dureze mult, pe o distanta mica. Dupa o calatorie de sase ore, ajung in Jogja unde ma indrept direct catre Templul Prambanan. Recunoscut ca cel mai frumos templu hindus, templul are peretii acoperiti de basoreliefuri care „povestesc” vietile unor zeitati hinduse. Cel mai inalt templu a lui Shiva are o inaltime de 47 de metri si baza de 34 de metri latime. Din pacate, in urma unui cutremur puternic in mai 2006, complexul de temple a fost distrus partial. Am putut intra in aceste temple si am admirat basoreliefurile care amintesc de povestea antica a religiei hinduse Ramayana. Camera principala conţine statuia lui Shiva, iar celelalte trei - statuia lui Durga (sotia lui Shiva), Agastya (profesorul lui Shiva) si Ganesha (fiul lui Shiva). Toate aceste povesti iti starnesc curiozitatea de a afla mai multe despre cum aratau aceste temple in trecut, ce rol aveau si, mai ales, de ce sunt atat de fascinante. 

Templul Borodudur este cel mai mare templu buddhist din lume, construit in cursul mai multor ani in timpul dinastiei Shailanda, si este in present inscris in Patrimoniul UNESCO. Templul este organizat pe noua niveluri, cu o baza in forma de patrat; Borobudur mai are si sase terase circulare, iar in stupele ce au fost perforate, saptezeci si doua de sculpturi ale lui Buddha in pozitie sezanda. Impresia pe care ti-o lasa un templu, de asemenea, ca marime este de nedescris, iar sentimentul pe care l-am avut cand am ajuns in varful templului, dupa ce ghidul mi-a detaliat fiecare semnificatie a basoreliefurilor, nu s-a comparat cu nimic altceva. Povestea copilariei lui Siddahrtha (cunoscut ulterior ca Buddha), a intregii sale vieti este redata in reliefuri sculplate pe peretii templului. 

Din Jogja, ma indrept catre Surabaya, unde am ocazia in sfarsit sa urc pe Mt Bromo. Am citit despre acest munte si ce dezvaluie turistului, astfel ca eram nerabdatoare sa traiesc si aceasta experienta. Am plecat dupa miezul noptii din Surabaya, iar dupa o calatorie de trei ore ajung la baza muntelui. De aici ma urc intr-un jeep pentru off-road, iar dupa 45 de minute, ajung la locul de unde incepe urcarea pe jos. Efortul depus a meritat deoarece am avut parte de cel mai frumos rasarit. Muntele Bromo este atat unul dintre vulcanii cei mai activi ai insulei, cat si cel mai frecvent vizitat, cunoscut pentru peisajele sale uimitoare. La 2.392 de metri, Muntele Bromo nu este cel mai inalt munte Java. In apropiere. este Muntele Semeru, cu 3.676 de metri. 

Din Surabaya, ma imbarc in zborul spre o alta insula de vis din Indonezia: Bali. In Bali, ai parte de combinatia ideala: cultura si plaja. Printre cateva zile de plaja, profit de ocazia sa vizitez renumitele temple de pe insula. Astfel, vizitez Templul Sacru Besakih, situat la poalele Muntelui Agung, la o altitudine de aproape 1.000 de metri deasupra nivelului marii. Prima oprire va fi la Klungkung pentru a vizita vechiul palat al justitiei Kerta Gosa, care dateaza din secolul al XVIII-lea. Tavanele cladirii sunt decorate cu picturi clasice. Drumul urca apoi in munti, spre Templul Besakih, Templul Suprem din Bali, un complex cu 30 de temple construite pe sapte nivele de terasament, sapate in munte. Am ocazia de a vizita si principatele Tabanan si Mengwi, doua dintre cele mai importante regiuni ale insulei in vremurile de odinioara. 

In Jatiluwih, ma incanta o atmosfera pastorala, tipic balineza, cu tarasamente pentru orez, cu fermieri lucrand la camp pentru a planta sau a culege orezul, cu dealuri si pasuni presarate cu hambare pentru recolte, cu carduri de rate, bivoli si ferme. Aceste peisaje vor ramane intiparite in mintea mea ca si imaginea insulei Bali. Nu am ratat o sedere de trei zile in Ubud, un oras din centrul insulei, considerat a fi centrul de arta al insulei Bali. Aici, am gasit numeroare magazine cu diferite obiecte de arta, o posibilitate de a achizitiona suveniruri. Am si vizitat o galerie de arta balineza, unde am putut vedea artistii pictand si am putut afla cate ceva despre arta si procesul de creatie. 

In una dintre zilele petrecute in Ubud, am vizitat Regatul Mengwi, unde exista Templul Pura Taman Ayun, cel mai mare templu din zona, inconjurat de un canal larg plin cu apa. Unul dintre templele mele preferate este Templul Tanah Lot, construit in piatra pe o insula stancoasa, inconjurat de ape, oferind o priveliste superba in amurg. Pentru indragostiti recomand cu incredere o vizita la templul Uluwatu (la sud de Jimbaran, pe coasta de vest) construit pe o stanca din Uluwatu, la 100 de metri altitudine fata de Oceanul Indian. De aici se poate admira apusul. 

Seara poate continua cu o experienta exotica unica oferita de dansatorii Kechak, cu faimosul cor de barbati, cunoscut local ca Dansul Maimutelor, cu aproximativ 100 de dansatori barbati. Povestea dansului vine de la epopeea hindu Ramayana. 

Seara se termina cu o cina cu fructe de mare pe plaja Jimbaran. Din pacate, nu am avut ocazia de a ajunge la Tabara de Elefanti din jungla Taro, insa e o experienta pe care o las pentru o alta calatorie in Bali.