Culorile toamnei - Coreea de Sud & Japonia - noiembrie

Mariuca
Mariuca

Culorile toamnei - Coreea de Sud & Japonia - noiembrie

Visele mele nu au ajuns niciodata atat de sus incat sa imi starneasca dorinta de a ajunge in colturi indepartate ale lumii.

Imi place ideea de a calatori, insa nu am facut asta prea des si nici nu am avut curajul sa imi fac o lista cu locurile pe care vreau sa le vizitez, asadar, pentru mine, Coreea de Sud si Japonia erau doar povesti auzite si citite si poze cu locuri in care nici nu imi trecea prin minte ca as putea ajunge. Dar lucrurile se intampla atunci cand te astepti mai putin si nu iti ramane decat sa te bucuri de ceea ce iti este dat sa traiesti.
De cand am revenit din excursie am spus aceleasi povesti de zeci de ori si de fiecare data cand ma intreaba cineva cum a fost, gandul meu zboara acolo si parca ma vad inca pe stradutele din Seul, pe plaja din Busan, sau prin minunatele gradini japoneze. Doua tari total diferite de lumea occidentala, total diferite chiar una fata de alta.
Daca nu am timp sa stau la depanat amintiri din calatoria mea in alte lumi, cu siguranta trebuie sa raspund la o intrebare: Unde ti-a placut mai mult – in Coreea de Sud sau in Japonia?
O intrebare pentru al carei raspuns nu trebuie sa ma pregatesc prea mult. Stiu clar: Coreea de Sud este divina! Acolo totul este viu – plin de culoare si energie pozitiva, o tara in care abia acum se deschid portile pentru turistii din afara Asiei, asadar atunci cand vad o figura occidentala, cu ochi deschisi la culoare (si eventual si blonda), imediat te trag de maneca, iti admira si iti analizeaza fiecare trasatura in parte. Cu toate acestea, cele mai multe “poze cu maimuta” le-am facut in Japonia – acolo se opreau grupuri mari de liceeni si se uitau dupa noi, iar eu, de dragul lor, faceam cu mana si sa vezi atunci chicoteli si uimire pe chipurile lor!
Coreea e plina de caldura, bunatate si prietenie, e locul in ale carui valori m-am regasit in mare masura. Cuvantul dat e lege, respectul oferit e si cel primit, familia e totul. Palatele imperiale si templele budiste sunt bijuterii grandioase. Oamenii au o eleganta si o gratie regale… In Coreea m-am simtit rasfatata de viata si de ce mi-a fost dat sa traiesc. Locul preferat a fost Templul Haeinsa, situat undeva intre centrul si Sudul Coreei de Sud, un colt de rai si spiritualitate, de liniste si pace, care ofera trairi greu de descris. Degeaba vizitezi Coreea de Sud daca nu ajungi la acest templu!
Nu neg faptul ca Japonia are frumusetea ei. M-au atras si impresionat dintotdeauna povestile gheiselor si istoria samurailor, am fost fascinata de meticulozitatea japonezilor si de superbele lor gradini, iar palatele, templele budiste si altarele sintoiste sunt uimitoare prin detalii si impunatoare prin dimensiuni. Insa oamenii sunt reci si seriosi, nu foarte deschisi spre socializare, probabil doua dintre motive fiind faptul ca nu cunosteau limba engleza si/sau nu aveau timp de pierdut cu un turist oarecare.
Am plecat la drum plina de emotie si de cearcane si m-am intors si mai plina de emotie, cu si mai multe cearcane, insa cu multe cadouri, poze si mai ales amintiri care ma fac sa zambesc, atunci cand imi ies in cale, in orice stare as fi. E foarte greu sa pun in scris tot ceea ce am simtit atunci si simt si acum, insa stiu sigur ca toate alegerile din viata mea de pana acum au fost cele corecte, care m-au facut sa ajung aici, asa cum sunt astazi.
Mariuca

eturia awards

Eturia membru ANAT
Premii Eturia
Premii Eturia
Premii Eturia